Mie imi place mult acest principiu. Nu ma consider o persoana zgarcita, insa merg pe principiul acesta ca daca tot ii dau un lucru cuiva, ii dau ca sa se poata folosi si sa-i fie util candva, nu doar sa ma scap de gura lui sau sa renunt eu la acel lucru.
Ideea e una buna si o pun in practica aproape tot timpul, in schimb o vad total invers la altii cand probabil ajung sa le cer ceva. Ori imi ofera ceva asemanator, ori ceva defect sau cu totul si cu totul altceva doar sa scape de mine.
Mi s-a intamplat recent sa-i cer cuiva o banala undita de pescuit. Respectivul are poate si vreo 10 bete de pescuit acasa, asa ca nu era prea greu sa-mi dea una buna pentru o jumatate de zi cat am mers la lac. Ghiciti ce ? Mi-a dat o undita fara varf si cu vreo 5 metri de nailon. Ce drac sa fac cu aia, ca nu puteam lansa nici la 2 pasi de mal. Am luat-o asa cum mi-a dat-o si nu am facut prea mare tam-tam pentru ca nu cred ca-si avea rosul, mai ales ca am mers sa-i cer si omul mi-a dat undita.. Insa e aiurea sa-i dai omului un lucru de care nu se poate folosi, pe cand tu mai ai alte cateva bete bune care sigur nu-ti trebuiau in ziua aceea.
Ma rog, oamenii sunt de multe feluri si poate si noi, ceilalti ne dorim lucruri de-a gata si numai bune de folosit, insa se intampla sa nu fie cum vrem noi. In orice caz, daca ii dai ceva unui om, da-i sa se poata folosi de acel ceva.
