Poate v-am mai spus ca sunt genul acela care nu cunoaste „adevarata valoare” a expresiei „Sa iesim in oras”.
Niciodata nu m-am dat pe aceeasi brazda cu tipii si tipele care „ies in oras” in cluburi si baruri, ba mai mult nici nu sustin aceasta activitate.
Motivul e simplu: Nu consum bauturi alcoolice, nu fumez – Atunci ce sa caut acolo ? Sa stau cateva ore in sir cu picioarele sub masa, uitandu-ma la cei din jurul meu cum trag nicotina in piept si se sterg la gura dupa cateva sticle de bere ? – No merci !
Prefer ca aceasta ieseala sa fie altfel, mai pe scurt: sa-mi placa. De exemplu, prefer sa consult o lista de cinematografe si sa vizionez un film bun in oras alaturi de cineva, iar pe urma sa impartasim idei si opinii legate de filmul respectiv.
Desi ies cam rar la filme, iubesc momentul acela cand incepe filmul si se face liniste in toata sala.
Intr-o vreme frecventam multe cafenele si ceainarii din oras. Asta se intampla in perioada liceului, insa de atunci nu prea am mai intrat in astfel de localuri si cred ca pot numara pe degetele de la o mana de cate ori am mai fost.
Si mie imi place acel moment de liniste si anticipatie la cinematograf ! Plus mie nu mi-a fost in general teama de intuneric cand eram mic. Desi recunosc ca e totusi anxiogen sa te afli intr-o incinta totusi necunoscuta, inconjurat de necunoscuti, plus sa se faca si intuneric. Insa totuside cele mai multe ori urmeaza un spectacol frumos.